Raport de la Fără Asfalt 2011

A mai trecut o cursă și am bifat și primul triatlon de anul ăsta : Fără Asfalt 2011, Vama Veche. A fost o cursă frumoasă, primul meu test adevărat într-o competiție de triatlon după ce am început să mă antrenez mai serios din toamnă.  O să încep cu finalul cursei, adică cu rezultatele: am terminat pe locul 5 la categoria 20-29 și pe locul 23 la general tura scurtă. Toate rezultatele aici.

The build up

După Prima Evadare și Duatlonul Țara Bârsei am învățat câteva lecții valoroase mai ales pentru proba de MTB așa că aici eram destul de sigur pe mine. La înot am tras desul de mult în ultimele luni ca să ajung la un nivel decent și la ultimele antrenamente eram pe drumul bun. La alergat sunt și acolo pe drumul cel bun, sub ce îmi doream pentru perioada asta dar spre bine. Urma doar să le pun pe toate cap la cap, să am grijă la tranziții, alimentație și hidratare și trebuia să fie bine.

Primele semne că planul meu inițial o să se schimbe au apărut de miercuri când am văzut că prognoza meteo arăta ploaie pentru următoarele zile în Vama Veche și apa începuse să se răcească. Cum nu aveam neopren, eram pregătit (mental, doar) să înot doar în costumul de triatlon. Când am primit vineri dimineață SMS de la organizatori care ne sfătuiau să ne luăm neoprenele pentru că apa este foarte rece (11 grade) am început să dau telefoane puțin îngrijorat. Din fericire, am avut un mare noroc cu Christian care m-a scos din încurcătură și mi-a împrumutat neoprenul lui.

Start

Dimineața cursei a fost una cum nu prea îți imaginezi și nu îți dorești atunci când te antrenezi. O ploaie măruntă și un vânt nu foarte puternic dar în rafale  ne-au întâmpinat la start. Apa era la fel de rece ca și vineri iar din cauza asta organizatorii au scurtat proba de înot la 400 m pentru tura scurtă. O bilă neagră destul de mare pentru organizatori a fost că startul s-a dat cu 40 minute întârziere iar condițiile nu erau cele mai bune să stai afară să aștepți.

La înot m-am poziționat cam pe la mijlocul grupului de înotători ca să nu îmi iau prea mulți pumni sau picioare în cap. Șocul intrării în apa rece a fost foarte atenuat de neopren dar în zona capului am simțit din plin frigul. Am intrat încet în ritmul de cursă și mi-am dat seama că începusem să mă deplasez mai repede decât cei din jurul meu. De ținut minte să mă plasez mai bine data viitoare. Am înghițit o grămadă de apă până când mi-am dat seamă că ar fi o idee bună să îmi adaptez mai repede stilul de respirat de bazin la valurile care veneau peste mine 😀 Am ieșit din apă după 11 min. Un timp prost dar având în vedere cum am înotat pot să spun că sunt mulțumit.

Am ieșit din apă teleghidat, am reușit să îmi desfac neoprenul destul de repede și am intrat la tranziția 1. Stresul meu cel mai mare era să îmi dau repede costumul de neopren ca să îmi văd mai departe de cursă. Am plecat în alergare după 3 minute. Cam prost.

Alergarea a fost pentru mine un chin. Am plecat cred că puțin cam repede pentru că au început să mă cuprindă dureri musculare laterale intercostal, abdominal, prin zonă etc. M-au enervat și încălțările foarte mult, pe care între timp le-am și aruncat. Erau foarte mari și butucănoase și la alergatul prin noroi și nisip m-au încurcat groaznic. Una peste alta am alergat în 34 minute. Cam prost.

Tranziția 2 am făcut-o în mai puțin de un minut și am plecat pe bicicletă foarte hotărât să recuperez tot ce am pierdut până atunci. Tot avântul meu s-au împotmolit în primii 7 km din traseu unde am dat iar de un noroi de toată frumusețea. Din fericire, experiența Prima Evadare a fost utilă. Am desfăcut frânele rapid, am căutat pe cât posibil o trasă ideală și așa am reușit să nu mă dau de prea multe ori jos de pe biclă pentru a o curăța de noroi. Am tras tare de tot pe următorii 30 kilometri. Eram decis să ajung la final fără urmă de energie economisită. Am depășit mulți concurenți pe ultima porțiune iar pe asfalt am mers și cu 42 km/h în unele momente. În ultimul kilometru mi s-a blocat schimbătorul și am pedalat cam anevoios dar m-am bucurat că Merida mea dragă a mai rezistat încă o cursă cu bine. Timp bicicletă, 3 ore. Un timp cât de cât bun.

De final

Un concurs care mi-a plăcut foarte mult, am revăzut o grămadă de oameni cunoscuți, mulți prieteni și multe povestiri. Un gând mă obsedează: am fost la 4 minute de podium!!! Știu cel puțin 3 momente când am lăsat turația mai jos și am spus că nu are sens să forțez sau când mi-am luat o pauză un pic prea lungă. Va trebui să fiu mai concentrat pe viitor. 🙂

Oricum, o clasare bună, muncită mai ales la biclă.

Felicitări tuturor pentru rezultate și mai ales celor pe care în cunosc și eu: Heirupiștii, Greierii și furnica, 3 Mușchi Tari, Bogdan, Sergiu, Gabi și Alina (Bikers Team), Mugurel, Marian, Emilian Biciclistul…

5 thoughts on “Raport de la Fără Asfalt 2011

Leave a Reply