Primul meu maraton

Am participat la multe curse în ultimii ani, de la triatloane, ultramaratoane montane de 90 km și curse de aventură de 3 zile non-stop . Totuși, până acum nu am participat la un maraton de șosea, un clasic de 42,195 km. De fapt, cea mai lungă cursă de șosea la care am luat startul a fost semimaratonul București și semimaratonul Gerar- cred că se pune. 😀

Anul trecut, am stabilit că a venit momentul, ca în 2013, să alerg primul meu maraton de șosea. Cu teribila echipă DECI DA ne-am pus noi pe research și, după dezbateri lungi, am ajuns la maratonul câștigător: Rock&Roll Madrid Marathon pe 28 aprilie. Yuhu!

Asta se întâmpla undeva prin toamnă și, între timp, ne-am adunat o gașcă frumoasă de români care mergem și concurăm. Normal, fete și băieți conștiincioși cum suntem, am început antrenamentele din timp, fiecare cu planurile, așteptările și problemele lui.

Eu mi-am propus un timp de 3h:25min ceea ce, cu profilul de la Madrid, este o încercare mare. De când am început antrenamentul, m-am ținut conștiincios de planul sugerat de MyAsics, indiferent de vreme sau chef. Chiar am avut câteva alergări teribile pe viscol, la -10 grade C când n-aș fi ieșit din casă nici dacă ardea. 😀 Totul a mers bine până acum o lună când m-am întâlnit cu o durere nenorocită de genunchi care nici nu m-a lăsat între timp. Am și eu partea mea de vină pentru că am tot amânat o vizită la ortoped și am încercat să mă refac prin pauze mai dese și antrenamente mai scurte. Nu a funcționat iar acum aștept verdictul de la medicul specialist și să aflu care sunt șansele să mă refac total în timp util.

Sunt destul de optimist încă, cu toate că, îmi dau seama, timpul de final va fi cu totul altul. Acum nici nu mai contează. De abia aștept să încep o recuperare organizată. 🙂

Spor!

 

4 thoughts on “Primul meu maraton

Leave a Reply