Raport de la Crosul Semimaraton Brasov 2013

Vă povesteam de curând că am căpătat o accidentare la genunchi, în timpul antrenamentului pentru primul meu maraton din Madrid. Între timp, am identificat-o cu nume și prenume și am început recuperarea. Bine, de fapt, nu știu denumirea medicală dar, din ce am înțeles, este o cicatrice pe tendonul care leagă cvadricepsul de ceva pe sub genunchi 😀 Probabil, de la kick-boxing, de acum 4/5 ani. Oricum, nu e ceva grav și, la recomandarea medicului, am început o recuperare cu gheață, exerciții și alergat.

În contextul ăsta, am decis să particip la proba de cros de 10 km  din cadrul semimaratonul Brașov, cu un pic de reținere, ce-i drept.

Am fost cu o gașcă mai mare cu care am participat la cros, parte din echipa High5 România (apropo, au site nou) și eram pregătiți pentru o distracție pe o vreme ploioasă.

554200_547270971961205_2082167374_n

Foto via Sorin Nicolae

Din fericire, ploaia ne-a ocolit și, de fapt, chiar am avut o vreme perfectă pentru alergare. Am întâlnit noroi pe traseu doar pe o porțiune unde oricum era greu de alergat din cauza unei pante foooarte neprietenoase.

Obiectivul meu pentru cursă era să îmi testez genunchiul și, mai ales, să nu fac vreo prostie care să îmi amenințe șansele să mă recuperez pentru maratonul din Madrid. Planul era să plec relativ ușor și să mă adaptez în funcție de cum mă simt. Primii 6 km erau doar în urcare, așa că aveam timp destul să mă încălzesc până în vârf, pe la 1000 m, de unde se cobora înapoi în Piața Unirii. Startul a fost cam liniștit în zona în care eram eu, undeva în a doua jumătate, și am început să depășesc concurenți ca să ajung undeva la o viteză mai bună. Pe măsură ce treceau kilometri mi-am dat seama că nu genunchiul mă oprea să măresc ritmul ci pulsul care era undeva la 180 bpm.

Am rezistat fără mari probleme până la km 4,5, unde era primul punct de alimentare. M-am oprit, am luat o apă, mi-am testat genunchiul și am mers ușor vreo 200 m. Totul părea ok. Chiar suspect de ok. Mi-am zis că, dacă am rezistat până aici, atunci până la finish pot să accelerez fără să mă resimt. Cu mult optimism, am început ultima urcare -de fapt un mers rapid prin niște șanțuri făcute de ploaie. Când am văzut vârful, m-am decis să încep practic cursa și am început să alerg ușor și să mă pregătesc pentru o coborâre rapidă. Am gonit pe cărare, la vale, pe alocuri destul de aproape să pierd aderența pe pietrele ude.

Din fericire, am ajuns pe ultima 100 m cu bine, și am sprintat cu un tip cu care am terminat în același timp de 57 min 5 secunde. Am obținut un nesperat loc 22 la categoria mea dar și un și mai nesperat genunchi care se simte incredibil de bine. 🙂

Rezultatele oficiale de la semimaraton si cros le gasiti pe siteul lor.

Acum, după trei zile, încă am o febră musculară groaznică. Se vede că nu prea m-am antrenat în ultimele săptămâni

Felicitări tuturor participanților, echipei High 5 (Laura, Licu, Tibi, Anamaria) și multe mulțumiri familiei și prietenilor pentru încurajări!

Urmează un long run de 26 km!!

 

2 thoughts on “Raport de la Crosul Semimaraton Brasov 2013

Leave a Reply