Raport de cursa 2×2 – Editia 2014

Dupa ce anul trecut am participat impreuna cu Laura la concursul 2×2 si ne-a placut la nebunie (mai ales ca am iesit pe locul 3 la categoria mixt) ne-am decis ca in 2014 sa ne intoarcem sa ne aparam locul. Cum Martin Adventures este up & running, era momentul sa aiba si echipa de trail running (pun intented) si ce moment mai bun pentru un debut decat cu mine si Laura in formatie.

Stiam ca va fi mult mai greu sa ne pastram pozitia avand in vedere ca deja 2×2 a devenit un concurs mai mare iar numarul de participanti s-a dublat fata de editia anterioara. Nici noi nu am stat degeaba intre timp si ne-am antrenat mai ales pentru portiunile tehnice unde am pierdut cel mai mult timp. Eram pregatiti ca, in conditii similare, sa reducem minim 2 ore din timpul de  17 ore cu care am terminat in 2013.

Am ajuns la Balea in noaptea dinaintea startului si conform traditiei si filozofiei Martin, uneori contestate, ne-am cazat in cort. Imi place sa intru in modul de concurs cu o noapte petrecuta in frig, vant si, de cele mai multe ori, dormita prost. Hmm, acum pare ca n-are sens 🙂

La sedinta tehnica am aflat acel mic amanunt care avea sa schimbe radical concursul. Vremea nu avea de gand sa fie prietenoasa in ziua urmatoare si, din motive de siguranta, organizatorii au decis, pe buna dreptate, sa reduca distantele concursului pentru a limita expunerea noastra. Asta insemna ca in loc sa parcurgem traseul Balea – Saua Capra – Negoiu – Saua Capra – Moldoveanu – Balea, urma sa facem doar prima parte, catre Negoiu. O reducere cu mai mult de 50% din traseu.

Pentru Laura si cu mine asta nu a fost neaparat o veste buna. Avantajul nostru pe munte este anduranta pe distante mari si nu neaparat viteza. Ne-am adaptat strategia, am redus la maxim bagajele, ratiile de mancare si apa si ne-am pregatit pentru o cursa “all in” , fara pauze si menajamente. Stiam ca asta avea sa fie strategia tuturor doar ca noi trebuia sa o executam perfect. Targetul era sa terminam in maxim 5 ore, avand in vedere ca la editia trecuta am facut 5h:45 min aceeasi portiune de traseu.

ipp

Inainte de start

Dupa ce ne-am pregatit totul pentru a doua zi, ne-am retras pentru ceea ce a fost inca o noapte in care am dormit prost si care de abia asteptam sa treaca. Am fost usurat cand a sunat ceasul si am putut sa incep procedura de start. La ora 7 eram toti aliniati pe heliport si priveam cu mult optimism spre cerul care se arata senin. Asa cum ma asteptam, s-a plecat ca din pusca si nici noi nu ne-am lasat mai prejos. Am urcat pana in Saua Capra cu inima in gat unde am ajuns dupa 20 minute. De aici, am continuat in acelasi ritm sustinut si mi-am dat seama destul de rapid ca suntem intr-o forma mult mai buna decat in urma cu un an. Reuseam sa mentinem ritmul in aceeasi masura si pe urcari si pe coborari. Totul a mers excelent pana dupa Varful Laitel, la coborarea spre Lacul Caltun. Aici am alunecat si am aterizat prost pe piciorul stang pe care-l aveam oricum bandajat si uns, preventiv, in urma unei accidentari usoare. Din fericire, sperietura a fost mai mare decat accidentarea si am putut sa continui dupa niste injuraturi si strans din dinti. In zona lacului, ne-am intalnit si cu primii concurenti, care, dupa mai putin de 2 ore deja se intorceau de pe Negoiu!!! Noi am ajuns pe varf dupa aproximativ 2 h 25 minute si am pornit imediat inapoi. Aveam in jurul nostru, la +- 5 minute, cam 5 echipe de mixt si estimez ca eram pe 8 la momentul respectiv. S-a mers tare!

La intoarcere am alergat nebuneste pe toate portiunile de plat, de coborare si pe cele de urcare usoara. Am dat chiar totul si am reusit sa mai depasim cateva echipe de mixt si nu numai. Laura a tinut un ritm incredibil pe ultimele urcari si pe coborarea inainte de Saua Capra unde am ajuns pe locul 6 cu o echipa de mixt in ceafa noastra. Ii urmarisem si am vazut ca erau mai buni pe coborari asa ca era nevoie de ceva special sa terminam inaintea lor. Am reusit sa ne intercalam intre ei in ordinea: tipul lor, Laura, eu, tipa lor. Eu incercam sa o tin mai in urma pe tipa ca pe asfalt sa sprintez ca Usain Bolt, sa o ajung din urma pe Laura si sa fugim impreuna spre finish. Nu stiu ce diavol competitiv s-a trezit in Laura dar cobora cum n-am vazut-o niciodata de abia reuseam sa ma tin dupa ea si tipul de la cealalata echipa. Din fericire, nici tipa nu reusea asta asa ca strategia parea ca merge iar distanta dintre ei se marea. Am ajuns pe asfalt cu un minim avans si cum tipul s-a oprit cateva secunde sa o astepte pe tipa eu am sprintat langa Laura, am luat-o de mana si am fugit cat (mai) puteam de tare. Ceilalti erau la 50 de metri in spate si se tineau bine. Urma o ultima scurta urcare apoi scarile spre finish. Aici noi am continuat sa alergam iar ei s-au oprit. Yuhu! Am terminat concursul pe locul 6 la mixt, 21 la general, cu un timp de 4h 41 min. [Rezultate] Fyi, coborarea de la Saua Capra la finish, am facut-o in putin peste 10 minute!

ipp

Poza de finish (pusesem fatza indurerata pentru poza 😛 )

A fost un nou concurs frumos, cu vreme buna pana la urma si la care de abia asteptam sa revenim si mai bine pregatiti la anul. Maxime aprecieri Laurei pentru efort si evolutia ei, mai ales pe coborari!:)

Track-ul pe Garmin Connect.

Felicitari tuturor participantilor si pe curand.

Leave a Reply